Noua Lege a Sportului creează dezechilibru în sportul românesc. Cluburile private, în pericol de dispariție?
5 iulie 2025 – Parlamentul României a trimis spre promulgare Legea nr. 193/2025, care modifică Legea Educației Fizice și Sportului (nr. 69/2000). Acest proiect introduce finanțarea directă a cluburilor sportive de drept privat sprijinite de unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și instituțiile de învățământ superior. Legea, trimisă spre promulgare președintelui României, ar putea schimba profund arhitectura sportului românesc.
În timp ce autoritățile susțin că urmăresc modernizarea și eficientizarea finanțării în sport, un număr tot mai mare de voci avertizează că aceste modificări încalcă principiile Cartei Albe a Sportului European și creează o competiție profund inechitabilă între cluburile private și cele afiliate autorităților locale.
Ce aduce nou această lege
- Art. 18(b) – permite finanțarea cluburilor sportive nonprofit private cu certificat de identitate sportivă, inclusiv cele înființate de UAT sau universități.
- Art. 21(2¹) – oficializează apariția UAT-urilor și universităților ca asociați în structuri sportive private.
- Art. 27 – permite asocierea între două sau mai multe UAT-uri și/sau instituții de învățământ pentru a forma cluburi sportive poli- sau monosportive.
Unde încalcă legea principiile europene?
Carta Albă a Sportului European (adoptată de Comisia Europeană în 2007) subliniază, la Articolul 3, principiul autonomiei structurilor sportive, finanțarea echitabilă și accesul nediscriminatoriu la competiții.
❝ Statul are rol de reglementare, nu de favoritism instituțional. Sprijinul financiar trebuie să fie nediscriminatoriu și transparent, iar cluburile trebuie să concureze pe baze egale. ❞ — Carta Albă a Sportului European
Noua lege românească, însă:
- permite asocierea autorităților locale cu cluburi sportive de drept privat, dar fără a oferi aceleași mecanisme de sprijin cluburilor care NU sunt afiliate unei UAT;
- introduce o formă de monopol indirect, în care doar cluburile asociate cu UAT-uri primesc finanțare anuală din bani publici, fără criterii de performanță competitive;
- încalcă principiul concurenței loiale prin alocări directe de fonduri, favorizând cluburile “cu spate politic”.
Discriminare legalizată împotriva cluburilor private
Această lege va crea o polarizare artificială între:
- cluburile de drept privat autonome, care trebuie să atragă sponsori, să investească în sportivi și logistică, dar NU primesc sprijin financiar de la stat;
- cluburile afiliate autorităților locale, care au bugete consistente și garantate anual, logistică plătită de primării și universități, și pot oferi salarii și prime mai mari, fără presiune economică reală.
Astfel, în competiții, un club privat se va lupta inechitabil cu o structură semi-bugetară, în care sportivii și antrenorii beneficiază de condiții net superioare, nu prin merit, ci prin afiliere administrativă.
Cum vor fi discriminați sportivii de performanță
Consecințele directe vor fi resimțite de sportivii legitimați la cluburi private:
- La gale, concursuri și festivități oficiale, premierile și alocările de burse sau indemnizații vor favoriza sportivii din cluburile afiliate autorităților.
- Sportivii performanți care câștigă medalii pentru cluburi private riscă să fie ignorați la selecții pentru loturi naționale sau premii oferite de direcțiile de sport.
- Va apărea o presiune sistemică asupra lor să se transfere la cluburi controlate politic sau bugetar, în căutarea stabilității financiare.
În lipsa unei finanțări egale și a unui cadru echitabil, cluburile private vor deveni pepiniere pentru cluburile de drept public. Sportivii de top vor pleca acolo unde sunt bani publici și vizibilitate instituțională.
Consecințele sistemice ale legii
- Migrarea forțată a valorilor sportive spre cluburi de drept public – în timp, cluburile private vor pierde competitori valoroși.
- Piață distorsionată – cluburile private vor investi în pregătire, iar cluburile afiliate UAT-urilor vor beneficia de rezultate fără același efort financiar.
- Eșecul principiului meritocratic – performanța nu va mai fi criteriul principal de sprijin sau recunoaștere.
Ce urmează?
Președintele FR de Pescuit Sportiv, Ștefan Popescu, cere sesizarea Curții Constituționale și argumentează că legea:
- încalcă principiul bicameralismului;
- modifică legi organice printr-o lege ordinară;
- contravine OG 26/2000 și Codului Administrativ;
- eludează deciziile CCR și tratatele europene (TFUE, art. 165).
Noua Lege a Sportului, în forma adoptată, nu doar că riscă să încalce Constituția și tratatele internaționale, dar și creează un dezechilibru grav în sportul românesc. Discriminarea cluburilor private și favorizarea structurilor bugetare pot conduce la migrarea forțată a sportivilor, la colapsul inițiativelor independente și la un sistem sportiv controlat politic.
Etapele de promulgare
Președintele României are trei opțiuni:
- Promulgă legea în termen de 20 de zile de la primire.
- Solicită reexaminarea (o singură dată) în Parlament.
- Sesizează CCR pentru verificarea constituționalității – în acest caz, are încă 10 zile pentru promulgare după decizia Curții.
De ce contestă Federația de Pescuit Sportiv
Ștefan Popescu, președintele FRPS, acuză legea de neconstituționalitate pe baza a 5 argumente-cheie:
- Lege ordinară vs. lege organică – modificările intră în domeniul legii organice (OG 26/2000), dar sunt adoptate prin lege ordinară.
- Încălcarea bicameralismului – diferențele între textul aprobate de Senat și Camera Deputaților nu au fost mediate.
- Depășirea cadrului OUG 26/2000 – cluburile de drept privat sunt reglementate de OUG, nu prin lege-cadru.
- Definiția asociației – OG 26/2000 cere 3 membri pentru constituire, proiectul admite doar 2.
- Violarea Codului Administrativ – hotărârile locale cu caracter bugetar trebuie aprobate prin referendum.
Mai mult, argumentează că legea contravine art. 11 şi 148 din Constituția României și art. 165 TFUE, care garantează prioritatea dreptului internațional și autonomia structurilor sportive.
Context: tensiuni în sportul românesc
- Cluburi consacrate precum CSA Steaua și CS Dinamo ar primi acces în competițiile profesioniste prin asociere cu UAT-uri.
- Popescu avertizează că 51 de federații funcționează în afara legii, riscând nulitatea actelor și dizolvarea, trei deja fiind sancționate.
CNSPORT.RO
Legea Sportului introduce principii moderne de finanțare și susținere a cluburilor sportive, dar riscă destrămarea cadrului legal actual, generând un adevărat cutremur legislativ. Următorii pași depind de decizia președintelui – dincolo de tensiunile politice, zeci de federații se află sub semnul întrebării.
