De ce sportul profesionist NU ar trebui finanțat din bani publici. O analiză a cazului Cluj și efectele Legii Novak
În ultimii ani, administrațiile publice din marile orașe din România au alocat zeci de milioane de lei anual pentru echipe profesioniste de fotbal, baschet sau handbal. Cluburi ca ”U” Cluj sau U‑BT sunt susținute generos din bugetele locale, deși salariile multor jucători, în special străini, depășesc veniturile medii ale românilor. Această practică a devenit subiect de controversă, mai ales în contextul Legii Novak, care obligă ca minimum 40% dintre sportivii din echipe finanțate public să fie români.
Articolul de față analizează de ce sportul profesionist NU ar trebui susținut cu bani publici, oferind exemple din Cluj‑Napoca și argumente pentru direcționarea fondurilor exclusiv către sportul de masă.
Cazul Cluj-Napoca: milioane de lei pentru sport de elită
Bugete publice alocate în 2023–2025:
| An | Buget total sport | „U” Cluj (fotbal) | U-BT (baschet) | CSU Cluj | % total alocat cluburilor mari |
|---|---|---|---|---|---|
| 2023 | 17,5 mil. lei | 10 mil. lei | 1,75 mil. lei | 2,8 mil. lei | ~84% |
| 2024 | 21,87 mil. lei | 12,25 mil. lei | 2,6 mil. lei | 3,5 mil. lei | ~85% |
| 2025 | 26 mil. lei | 13,35 mil. lei | 2,75 mil. lei | 6 mil. lei | ~86% |
»»» Concluzie: peste 80% din bugetul sportiv local este direcționat către 3 cluburi profesioniste.
Probleme majore ale finanțării publice pentru sport profesionist
1. Subminarea sportului de masă și a infrastructurii comunitare
În timp ce echipele profesioniste beneficiază de milioane, copiii, tinerii, persoanele active sau vârstnicii nu au acces facil la săli, terenuri sau antrenori. Școlile nu au ore eficiente de educație fizică, iar cartierele duc lipsă de facilități publice pentru sport.
Exemplu: Cu bugetul alocat doar echipei “U” Cluj (13,35 mil. lei în 2025), s-ar putea:
- renova 10 terenuri sintetice pentru cartiere,
- oferi vouchere sportive pentru 10.000 de copii,
- angaja 100 de antrenori de sport școlar.
2. Salarii uriașe pentru sportivi străini, pe bani publici
Echipele profesioniste susținute din bugetele locale angajează frecvent jucători străini, unii cu salarii de 3.000–7.000 euro/lună. De multe ori, acești sportivi:
- nu sunt implicați în comunitate,
- nu rămân în România pe termen lung,
- nu contribuie la dezvoltarea tinerilor români.
Așadar, fonduri publice locale finanțează cariere private ale sportivilor străini, în timp ce juniorii români sunt marginalizați.
3. Instrument de imagine electorală pentru primari
Cluburile profesioniste sunt folosite adesea de administrațiile locale ca vehicule de PR politic:
- primarii apar la meciuri,
- se asociază cu “victorii” sportive,
- promovează realizări “simbolice” fără impact social real.
Această practică transformă sportul într-un spectacol electoral, nu într-un serviciu public.
Legea Novak: corectiv moral sau provocare?
Ministrul Sportului, Eduard Novak, a introdus în 2023 un ordin prin care cel puțin 40% dintre sportivii echipelor finanțate din bani publici trebuie să fie români.
Scopul declarat:
“Nu putem continua să cheltuim milioane de euro pe jucători străini și să ignorăm propriii tineri sportivi.”
Argumente în favoarea legii:
- Forțează cluburile profesioniste să investească în centre de juniori și talente românești.
- Oferă sportivilor români acces real la performanță.
- Reduce dependența artificială de sportivi străini bine plătiți.
Însă, legea a fost întâmpinată cu rezistență:
- Unele cluburi au spus că “nu găsesc jucători români de nivel”.
- Managerii acuză ingerința în autonomia sportivă.
»»» Dar tocmai asta este problema: dacă sportul profesionist nu poate funcționa fără importuri costisitoare, de ce îl finanțăm din bani publici?
Soluții propuse
- Eliminarea finanțării sportului profesionist din bugetele locale
- Cluburile profesioniste trebuie să se autofinanțeze din bilete, sponsori, drepturi TV.
- Alocarea exclusivă a bugetului public pentru sportul de masă
- Construirea/renovarea de terenuri publice.
- Susținerea școlilor și cluburilor pentru copii.
- Vouchere pentru tineri și seniori activi.
- Creșterea transparenței:
- Publicarea detaliată a cheltuielilor din banii publici: salarii, cantonamente, echipamente.
- Susținerea Legii Novak și extinderea ei
- Impunerea unui procent și mai mare de sportivi români (ex. 60%).
- Finanțare publică doar pentru cluburile care formează și promovează tineri români.
www.cnsport.ro
Sportul profesionist este important pentru identitate și performanță, dar NU trebuie susținut din bugetele locale într-o țară în care:
- spitalele se renovează greu,
- școlile nu au săli de sport,
- iar cetățeanul de rând nu are acces la facilități sportive gratuite.
Finanțarea publică trebuie să meargă spre sportul de masă, sănătate publică și educație, nu spre salariile unor jucători străini sau imaginea primarilor în campanie electorală.
